Imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri. El ma privea cu ingrijorare.Eu inchideam ochii: "Gata, o sa fie mai bine!" El ofta si ma strangea in brate. Eram sub un cer limpede. Fara niciun nor. Noi 2 pe o patura. El aluneca spre mine . Eu il impingeam inapoi. El radea si se apropia mai tare. Atunci imi povestea despre lucruri pe care nu mi le mai spunea inainte. Lucruri pe care nu le spunea nimanui. Eu ascultam in liniste. Nu puneam intrebari. A obsersat ca tac. A mutit si el. Am stat asa in liniste 3 sferturi de ora. Deasupra noastra se adumau umbre.Eu ascultam natura. El se gandea la ce puteam sa ma gandesc eu. Ma intorc cu fata la el. El: "E bine?" Eu:"Mai bine" Dar minteam. Imi era rau. Dar el. Era acolo. Ma facea sa uit. Aerul se racise deodata.Eu ma ascund in bratele lui. El:"Cred ca vine ploaie..." Eu ma uit spre cer. Nu mai era senin. Dinspre padure veneau niste nori negrii. Infricosator. Eu tremur. Ma saruta pe frunte. El : "Cred ca ar fi bine sa plecam." Eu:"Deja..." El :" Venim alta data". El se ridica. Ma ajuta si pe mine. Strange totul in urma noastra. De acolo drumurile noastre se separa. Eu: "Pa." El ma stange tare."Te iubesc"Nu imi da drumul. In fata furtunii noi 2 stam nemiscati parca nesimtind vantul ce ne clatina. El: " Cand ajung acasa te sun." Eu :"Bine". Dar nu ne-am miscat. Nu ne-am miscat de acolo pana am simtit prima picatura de ploaie pe varful nasului. El: " Fugi." Eu ma intorc si o iau la fuga. Vantul rece imi ardea obrajii. Incepe sa ploua. Privesc inapoi. El era tot acolo nemiscat. In ploaie. Privindu`mi drumul.
Era ultima zi din vara aceea.
Ultima zi din vara...Minunat.
RăspundețiȘtergereCat de trist poate suna acest cuvant, "ultima"...Dar cat de multa fericire se poate strange in aceasta zi. Parca cineva, de acolo, de sus, stie ca plecarea verii ne supara si incearca sa coboare pe fetele noastre zambete.
Se pare ca prin zona aceasta un anume El e vinovat:))...
Ideea e ca pana la urma ziua asta ramane in amintirea mea una semnificativa pt TOT:X
RăspundețiȘtergere