Aceeasi poveste?

E ca in povestea clasica? Un baiat vede o fata. Ii place. Ii zambeste. Se uita dupa ea pe coridorul liceului. Pune un prieten sa vada daca si ea se uita dupa el. Daca trece testul o abordeaza direct. Ii cere numarul de telefon. Vorbesc 2 zile. El o intreaba daca ar vrea sa iasa. Ea accepta cu placere. Iar intalnirea se termina cu spectaculosul sarut din fata casei. E aceeasi poveste?
Da.In mare parte.
Un baiat vede o fata.Doar ca ei i se pune pata. Ii place. Ii zambeste. Se uita dupa el pe colidorul liceului. El observa. Pune un prieten sa vada daca nu cumva se inseala.Dar nu se inseala. El o priveste idiscret ,dar persers. De fiecare data cand trece. De fiecare data cand vine. De fiecare data cand pleaca. Dar doar atat. Chiar daca a trecut atat de mult timp-nici nu mai stia exact cand s-au vazut prima oara-ei ii bate inima de fiecare data cand trece pe langa el, ca de obicei cu pasii apasati si un zambet fals sau o seriozitate accentuata. Atat de inocenta. Atat de nevinovata.Oare?
Care nevinovatie? Nevinovatia aceea pe care o afisa atunci cand se juca cu sentimentele altora? Atunci cand il face pe baiatul ala` si ala` si ala` sa planga dupa ea ,in timp ce zambea diabolic simtind ca lumea e a ei si poate face ce vrea? Nu, nu aceea nevinonatie.
Nevinovatia cu care se uita la el. In fara lui aparea nevinovata. Deoarece in fata lui era doar o alta fata si pentru ea sperantele ca ar putea sa il atinga vreodata in felul acela erau de mult pierdute.Iar gandul asta o facea sa il doreasca tot mai mult.
Asta nu e aceeasi poveste clasica. Nu. Sigur nu e.
Dar totul depinde de final:)



[Cat de puternica poate fi legatura dintre doi oameni care nu si-au vorbit decat din priviti?]